Ceausescu, Iliescu si Nastase odoră s-o țină-n mână. Arma.
De obicei, sfarsitul de saptamana ar trebui dedicat activitatilor recreative. La toate congresele si plenarele Partidului Comunist Roman, petrecerea timpului liber era subiectul ultim inscris pe ordinea de zi, importanta lui fiind una minimală in raport cu dezvoltarea societatii socialiste multilateral dezvoltate.
Democratia a schimbat intrucatva starea natiunii, weekendul devenind dintr-un obicei capitalist-imperialist unul de nezdruncinat al poporului roman. Fara weekend nu miroase nicio floare, fara weekend viata n-are rost, asa cum fara poezie viata e pustiu, vorba lui Mihailescu-Braila.
De la accentul poetic al neamului trebuie sa pornim. Si ce metafore ar putea sa se infiga in cireasa memoriei, daca nu cateva fotografii. Imagini care sa zguduie retina si sa lase o amprenta istorico-informatională evidentă asupra mentalului colectiv. Sa lasam vorbele mari si sa purcedem la explicatii fotografice. Trei indivizi ai acestui neam, trei conducatori, trei esecuri. Ceausescu, Iliescu si Nastase. Le-a placut s-o tina-n mana. S-o cuprinda cu patima. S-o iubeasca. Egoist. Puterea. Arma este doar metaforă.
Ceausescu a acumulat destul otel in organism la Targoviste. Nastase a incercat si el, dar s-a zgariat putin la carotida. Cand ai soriciul gros, nici glontul nu-l strapunge. Iar Iliescu traieste. Da, dar nici Kalashnikov-ul nu mai e ce-a fost. S-a văzut că bâta de miner este sfântă. In plus, ostasul sovietic este rezistent, nu-l doboara un proces. Uitati-va cu atentie. Ei au manuit puterea si ne-au impuscat destinele. Ole, ole, Ceausescu nu mai e! Da… dar ceilalti mai dau din picioare. Weekend placut!
Comenteaza